вторник, 21 апреля 2015 г.

Eficient

Focul reprezintă oxidarea unui material combustibil, în urma căreia rezultă căldurălumină, dar și diferiți produși de reacție, precum dioxidul de carbon și apă.

Vișinele previn bolile cardiovasculare

Vișinele previn bolile cardiovasculare

Vişinele reduc nivelul colesterolului şi al zahărului în sînge, arată un studiu efectuat la Universitatea Michigan (SUA). Pentru aceasta putem să mîncăm pînă la 1 kg de vişine zilnic.

Studiul prezentat la Conferinţa de biologie experimentală 2008, de la San Diego, a arătat că vişinele reduc nivelul colesterolului şi al trigliceridelor, prevenind în acest fel bolile cardiovasculare. Aceste fructe sînt recomandate cu precădere celor care au o dietă bogată în grăsimi de origine animală. Rezultatele experimentelor efectuate la Centrul de boli cardiovasculare al Universităţii Michigan au demonstrat de asemenea că vişinele previn apariţia diabetului. Aceste proprietăţi se datorează pe de o parte fibrelor alimentare din categoria pectinelor, iar pe de altă parte, antocianidinelor (substanţe cu proprietăţi antioxidante). Pectinele sînt cele mai active fibre alimentare în absorbţia colesterolului şi scăderea glicemiei. Antocianidinele sînt pigmenţii responsabili pentru culoarea roşie a vişinelor. Antocianidinele împiedică depunerile de colesterol pe vasele sangvine şi formarea cheagurilor de sînge în artere. De asemenea, antocianidinele întăresc pereţii vaselor sangvine, îmbunătăţesc ritmul cardiac şi previn creşterea tensiunii arteriale.
Apropiate de cireşe în ceea ce priveşte proprietăţile terapeutice, vişinele determină o mai mare aciditate a sucului gastric. "Vişinele conţin substanţe anticoagulante, fiind recomandate celor care suferă de ateroscleroză, pentru prevenirea complicaţiilor acestei afecţiuni. Datorită substanţelor anticoagulante, vişinele le sînt recomandate şi persoanelor cu probleme ale sistemului venos, varice. De asemenea, vişinele sînt surse bune de vitamine: B1, B2, B3, B6, B9, C şi E, dar şi minerale: calciu, potasiu, fosfor", arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Vişinele sînt de neînlocuit şi în curele de slăbire. Aceste fructe conţin 85%-90% apă şi doar 30 de calorii/100 g. Conţinutul ridicat de apă şi fibrele alimentare favorizează eliminarea toxinelor. Studiul efectuat la Universitatea Michigan arată că persoanele care mănîncă în jur de un kilogram de vişine zilnic împiedică depunerea grăsimilor inestetice în jurul taliei.

Apa oxigenata si ingeniozitate

O vară toridă în 2015!

NASA avertizeaza: în 2015 ne așteaptă o vară toridă

In 2015, Terra se va confrunta cu o canicula fara precedent. Aceasta prognoza se bazeaza pe tendintele ultimilor ani, in special pe temperaturile record inregistrate in cursul acestui an. Din 1880, cînd au inceput sa fie efectuate masuratori climatice, tot mai des se constata anomalii de temperatura, cele mai mari valori fiind consemnate in 1995, 1997, 1998, 2005 si 2010.
In septembrie anul curent temperatura medie globala a fost de 15,7 grade Celsius, ceea ce a reprezentat un nou record din ultimii 135 de ani. In pe ansamblul primelor nou luni, temperatura medie a planetei a fot de 14,7 grade Celsius.
Specialistii Agentiei spatiale americane sustin ca anul in curs poate fi considerat cel mai calduros incepand din 1998 si prognozeaza pentru 2015 o seceta iesita din comun in unele zone de pe Terra si o canicula fara precedent. Intr-un cuvant, pamantenii trebuie sa se pregateasca pentru o perioada de provocari majore.

Prima planeta de dimensiunia Pamintului

Kepler-186f

Kepler-186f este prima planetă de dimensiunea Pământului aflată în zona locuibilă circumstelară a altui sistem planetar, descoperită cu ajutorul telescopului spațial Kepler. Sistemul planetar Kepler-186, aflat la aproximativ 500 de ani lumină de Pământ, în constelațiaCygnus (Lebăda), este format dintr-o stea pitică roșie și cinci planete: Kepler-186b, Kepler-186c, Kepler-186d, Kepler-186e și Kepler-186f. Descoperirea planetei Kepler-186f a fost anunțată de NASA în data de 17 aprilie 2014

Cele mai mari 50 de invenţii şi inovaţii

Cele mai mari 50 de invenţii şi inovaţii
1. Tiparul, anii 1430
Nominalizată de 10 din cei 12 participanţi, inventarea tiparului cu litere mobile, în Europa secolului al XV-lea, a permis accesul facil şi ieftin la cunoaştere, deci îmbogăţirea şi răspândirea rapidă a acesteia.
2. Electricitatea, sfârşitul secolului al XIX-lea.
Viaţa modernă este de neimaginat fără ea: nenumărate alte invenţii n-ar fi apărut niciodată dacă nu ar fi existat mai întâi electricitatea, ca o sursă de energie la îndemâna tuturor.
3. Penicilina, 1928
Acest prim antibiotic sintetic fabricat de om a deschis o eră nouă în medicină: boli altădată incurabile au devenit cu uşurinţă vindecabile graţie antibioticelor.
4. Echipamentele electronice cu semiconductori, jumătatea secolului XX
Ele reprezintă fundamentul fizic al lumii virtuale; fără ele, n-am fi avut mijloacele de comunicare în masă de care dispunem azi.
5. Lentilele optice, secolul XIII
Datorită lor au putut fi inventate microscopul şi telescopul, dar contribuţia lentilelor la progresul omenirii nu se rezumă la atât. Ochelarii, de exemplu, au reprezentat un imens factor de progres: după cum spune autorul articolului, ei au permis creşterea coeficientului de inteligenţă al oamenilor, sporind considerabil numărul celor care puteau (ori puteau învăţa) să citească şi să scrie.
6. Hârtia, secolul II
Suport al scrierii şi al imaginilor, ea a contribuit hotărâtor la diseminaraea informaţiei şi la creşterea numărului de oameni ştiutori de carte.
7. Motorul cu ardere internă, sfârşitul sec. al XIX-lea
A înlocuit în modul cel nai avantajos motorul cu aburi, fiind mai mic şi mai eficient decât acesta.
8. Vaccinarea, 1796
În acest an, medicul britanic Edward Jenner a pus la punct o formă incipientă de vaccinare, folosind un virus al unei boli a vitelor; inoculat la oameni, acesta îi ferea de variolă (produsă de infecţia cu un virus înrudit), o boală desfigurantă şi cu mortalitate mare. Dar vaccinarea a luat avânt abia începând cu anul 1885, când Louis Pasteur a inventat vaccinul antirabic (împotriva turbării).
9. Internetul, anii 1960
Internetul – în sensul unei reţele de calculatoare care puteau să împărtăşească şi să prelucreze în comun informaţia – a apărut mai devreme decât cred mulţi dintre utilizatori săi contemporani. Precursorul Internetului datează din 1965, când Agenţia pentru Proiecte Avansate de Cercetare în domeniul Apărării (DARPA), din cadrul Departmentului Apărării din SUA, a creat prima reţea de computere interconectate, denumită ARPAnet. Prin extinderea continuă a acestei reţele s-a ajuns la Internetul de azi - infrastructura ce stă la temelia erei digitale.
10. Motorul cu aburi, 1712
A pus în mişcare trenurile, vapoarele şi maşinile-unelte, făcând posibilă înflorirea Revoluţiei Industriale.
11. Fixarea azotului, 1918
Este o invenţie pe cât de puţin cunoscută, pe atât de importantă: chimistul german Fritz Haber a pus la punct un procedeu de sinteză a amoniacului, care a permis fabricarea industrială (prin procedeul Haber-Bosch) a îngrăşămintelor cu azot – unul dintre elementele determinate ale Revoluţie Verzi (vezi nr. 22), care a sporit impresionant recoltele şi a salvat de la moarte multe sute de milioane de oameni.
12. Instalaţiile de canalizare, mijlocul sec. al XIX-lea
Reprezintă una dintre cauzele majore ale creşterii duratei vieţii – noi, europenii, trăim azi, în medie, cu câteva decenii bune mai mult decât în 1880.
13. Refrigerarea, anii 1850
A schimbat profund modul în care ne hrănim şi a contribuit la îmbuntăţirea sănătăţii publice. Invenţia este importantă nu numai din perspectiva alimentaţiei; medicamente şi vaccinuri pot fi azi transportate la mari distanţe şi păstrate mult timp, graţie acestei descoperiri, salvând milioane de vieţi, pretutindeni în lume.
14. Praful de puşcă, secolul X
Poate că e o invenţie pe care am fi vrut mai curând să n-o fi cunoscut, căci contribuţia ei la uciderea semenilor şi la creşterea tragică a „eficacităţii„ războiului este binecunoscută. Dar acest explozibil a avut şi alte întrebuinţări, în scopuri mai paşnice – de pildă, în construcţia de drumuri ori exploatări miniere. Oricum, este o invenţie a cărei importanţă nu poate fi negată, dacă o privim din perspectiva impactului ei asupra civilizaţiei umane.
15. Avionul, 1903
A transformat profund economia, mărind enorm viteza cu care pot fi transportate persoane şi bunuri; a transformat şi modul în care este dus războiul, dar a schimbat şi felul în care percepem lumea în care trăim.
16. Computerul personal, anii 1970
A sporit extraordinar capacitatea oamenilor de a comunica şi de a învăţa.
17. Busola, secolul XII
Permiţând orientarea chiar în lipsa unor repere vizuale – în largul oceanului, de exemplu – a permis călătorii din ce în ce mai lungi şi ne-a ajutat să descoperim lumea.
18. Automobilul, sfârşitul secolului XIX
A transformat viaţa de zi cu zi a oamenilor, cultura şi civilizaţia umană.
19. Fabricarea industrială a oţelului, anii 1850
A devenit fundamentul industriei moderne şi a rămas la fel de important azi ca şi acum un secol şi jumătate.
20. Pilula anticoncepţională, 1960
A produs o adevărată revoluţie socială, una dintre cele mai puternice din istorie.
21. Fisiunea nucleară, 1939
A înzestrat omul cu noi capacităţi de a distruge, dar şi de a crea.
22. Revoluţia Verde, jumătatea secolului XX
Combinând tehnologii precum aplicarea îngrăşămintelor chimice (nr. 11) cu ameliorarea ştiinţifică a soiurilor de plante, Revoluţia Verde a mărit enorm producţia de alimente la nivel global. Despre Norman Borlaug, „părintele Revoluţiei Verzi”, se spune adesea că ar fi salvat de la moarte un miliard de oameni.
23. Sextantul, 1757
Cu ajutorul lui, au putut fi realizate observaţii astronomice şi întocmite hărţi, care ne-au ajutat să cunoaştem şi să înţelegem mai bine planeta şi Universul.
24. Telefonul, 1876
A permis vocii umane să se audă de la distanţe de mii de kilometri, revoluţionând comunicarea.
25. Scrierea alfabetică, mileniul I î.e.n.
Odată cu apariţia acesteia, informaţia a devenit mai accesibilă şi mai uşor de găsit; după opinia autorului, ea ar fi permis societăţilor care o practicau să le întreacă pe cele care foloseau scrierea ideografică.
26. Telegraful, 1837
A mărit spectaculos viteza cu care putea fi transmisă informaţia; după cum spune Joel Mokyr (profesor de economie şi istorie la Northwestern University), unul dintre participanţii la proiectul propus de The Atlantic, înainte de telegraf, informaţia nu putea merge mai repede decât un om călare.
27. Ceasul mecanic, secolul al XV-lea
A cuantificat timpul şi a marcat începutul unei transformări drastice a modului în care oamenii îşi organizau existenţa zilnică.
28. Radioul, 1906
A fost o demonstraţie a capacităţii excepţionale a acestei categorii de dispozitive - mijloacele electronice de comunicare în masă – de a răspândi idei şi de a uniformiza cultura.
29. Fotografia, începutul sec. XIX
A transformat profund profesii precum jurnalismul, dar şi arta, şi cultura, precum şi modul în care ne vedem pe noi înşine.
30. Plugul cu cormană, sec. XVIII
Spre deosebire de modelele mai vechi, plugul cu cormană nu doar taie brazda, ci o şi răstoarnă, înăbuşind creşterea buruienilor şi aducând la suprafaţă substanţele nutritive din sol. Pare o îmbunătăţire modestă adusă unei unelte vechi, dar, de fapt, impactul ei a fost extraordinar: introducerea ei a mărit foarte mult productivitatea pământului, ceea ce a influenţat considerabil economia şi, astfel, întreaga civilizaţie. Autorul articolului plasează această invenţie în secolul al XVIII-lea, dar ea a fost utilizată şi mai înainte. În secolul al XVIII-lea, însă, designul acestor pluguri a fost considerabil îmbunătăţit: în această perioadă au fost inventate şi s-au răspândit pe scară largă modele de plug cu cormană mult mai uşoare şi care puteau fi produse în număr mare în fabrici; ele au devenit foarte populare şi au contribuit mult la progresele agriculturii în Europa şi în America de Nord.
31. Şurubul lui Arhimede, sec III î.e.n.
Celebrului învăţat antic îi este atribuită inventarea unuia dintre primele dispozitive de pompare a apei – un soi de „tirbuşon” rotitor care împingea apa în sus printr-un tub. Invenţia a îmbunătăţit tehnologia irigaţiilor şi este utilizată şi în ziua de azi, de exemplu în instalaţii de tratare a apelor uzate.

32. Maşina de egrenat bumbacul, 1793
Inventată în SUA, a permis separarea mecanizată a fibrelor de bumbac de seminţele plantei, o activitate care, anterior, era făcută manual şi era foarte laborioasă. Ca urmare, industria ţesăturilor de bumbac a devenit mult mai productivă şi, desigur, cererea de materie primă a devenit mai mare; ca o consecinţă tristă, a luat amploare şi s-a consolidat fenomenul sclaviei pe plantaţiile de bumbac din sudul Statelor Unite ale Americii.
33. Pasteurizarea, 1863
Una dintre primele aplicaţii practice ale teoriei germenilor infecţioşi, elaborată de Pasteur, pasteurizarea – o metodă de conservare a alimentelor lichide, prin supunerea lor la temperaturi înalte, oprind astfel înmulţirea bacteriilor – este socotită una dintre cele mai eficiente intervenţii umane în domeniul sănătăţii publice, în întreaga istorie a umanităţii.
34. Calendarul gregorian, 1582
A corectat calendarul iulian, mai vechi, realizând o sincronizare mai bună a mersului civilizaţiei umane cu ritmurile naturale determinate de ciclurile astronomice.

35. Rafinarea petrolului, jumătatea secolului al XIX-lea
Economia mondială se bazează şi azi, în imensă măsură, pe petrol, prin prelucrarea căruia se obţin mii de produse de uz cotidian.
36. Turbina cu abur, 1884
Deşi mai puţin mediatizate decât motoarele cu aburi, turbinele cu abur reprezintă şi azi unul dintre pilonii pe care se sprijină industria energetică; cca. 80% din energia electrică produsă în lume este obţinută cu ajutorul lor.
37. Cimentul, mileniul I î.e.n.
De la cele mai vechi versiuni de lianţi, făcute din var şi nisip, până la cimentul modern, acest tip de material stă – la propriu - la temelia civilizaţiei.
38. Ameliorarea ştiinţifică a soiurilor de plante, anii 1920
Deşi oamenii au început – conştient sau nu - să selecţioneze plantele încă de la începuturile agriculturii, abia în secolul XX oamenii de ştiinţă au redescoperit lucrările (datând in secolul al XIX-lea) botanistului Gregor Mendel, „părintele geneticii”, şi au început astfel să înţeleagă genetica plantelor, baza oricărui proces eficient de ameliorare. (Mai târziu, pe baza acestor descoperiri, a putut fi întreprins şi studiul geneticii umane, în care s-au înregistrat progrese atât de spectaculoase).
39. Forajul petrolier, 1859
Alimentează economia modernă, influenţează profund geopolitica şi modifică clima planetei.
40. Navigaţia cu vele, mileniul IV î.e.n.
Ca şi avionul (nr.15) dar cu mult înaintea acestuia, a transformat domeniul transporturilor, al războiului şi viziunea noastră asupra lumii.
41. Racheta, 1926
Cu ajutorul rachetelor, am ajuns  mai departe de Pământ decât prin orice alt mijloc; de fapt, după cum spune George Dyson, un alt participant la proiect (specialist în istoria tehnologiilor), racheta „este singurul mijloc prin care am putut părăsi planeta, până acum.”
42. Banii de hârtie, sec al XI-lea
Au reprezentat un pas important spre „abstractizarea” banilor, caracteristică economiei mondiale în momentul de faţă.
43. Abacul, mileniul III î.e.n.
Un instrument de calcul apărut de timpuriu, abacul a fost unul dintre primele dispozitive menite să ajute inteligenţa umană.
44. Aerul condiţionat, 1902
Poate pare surprinzător, dar este una dintre invenţiile care ajută extrem de mult dezvoltarea economiei în ţările unde temperaturile sunt ridicate, în anumite anotimpuri sau permanent. În ultima jumătate de secol, aerul condiţionat, spune autorul articolului, a jucat un rol major în extinderea populaţiei, creşterea nivelului ei de trai şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în statele din sudul SUA, iar acum joacă un rol similar în ţări precum China, India, ţările arabe ş.a.
45. Televiziunea, prima jumătate a sec. XX
După o expresie deja consacrată, a adus lumea întreagă în casele oamenilor.
46. Anestezia, 1846
Una dintre primele substanţe utilizate în acest sens de chirurgii occidentali a fost eterul, ale cărui efecte au fost prezentate în cadrul unor demonstraţii publice. După cum spune foarte plastic James Fallows, odată cu introducerea anesteziei, chirurgia a început să se deosebească de tortură.
47. Cuiul, mileniul II î.e.n.
Unul dintre experţii solicitaţi să participe la proiect, Leslie Berlin (specialist în istoria afacerilor şi a tehnologiei, la Universitatea Stanford), e de părere că inventarea cuielor „a prelungit viaţa, prin faptul că a conferit oamenilor capacitatea de a-şi construi adăposturi”.
48. Pârghia, mileniul III î.e.n.
O idee aparent copilăresc de simplă, dar extraordinar de eficientă. Se crede că egiptenii antici au folosit din plin această invenţie simplă şi genială pentru ridicarea celebrelor lor piramide.
49. Linia de montaj/banda rulantă, 1913
A transformat economia lumii – de la atelierele meşteşugăreşti la uzinele ce produc în masă bunuri de larg consum.
50. Combina agricolă, anii 1930
A mecanizat muncile câmpului, dând oamenilor libertatea de a se ocupa de alte tipuri de activităţi.
Încă o dată, aceste aprecieri sunt cu totul subiective, influenţate - inconştient, dar inevitabil - de naţionalitatea celor care le fac, de preferinţele fiecăruia, de inspiraţia de moment chiar, precum şi de vremuri: un sondaj de acelaşi gen ar fi arătat cu totul altfel acum 100 de ani, sau chiar acum 20 de ani.